Happy Easter!

Paste Fericit!

Boldog Husveti!

Unnepeket!

Buona Pasqua!

Joyeux Paques!

Happy Easter!

Balada vestilor din ploi – George Ternea

Mulțumeşte-te să-mi scrii

Câteva cuvinte calde,

Când va fi să mi se scalde

Umbra vieții-n aporii.

Eu voi sta, oricum, atent,

Sprijinindu-mă de-o rază,

La-nțelesul viu din frază

Și la frigul tău latent.

Dacă tot mi-e dat să mor

Înainte-ți cu o vreme,

Voi ajunge, nu te teme,

Să-mi transform plecarea-n nor.

Și-or să cadă mai apoi,

Dinspre mine către tine,

Vești de dragoste, știi bine,

Risipite-n niște ploi.

Romantic Moon

Luna in camp - Nichita Stanescu

Cu mana stânga ti-am întors spre mine chipul,
sub cortul adormitilor gutui
si de-as putea să-mi rup din ochii tai privirea,
vazduhul serii mi-ar parea caprui.

Mi s-ar parea ca deslusesc, prin crenge,
zvelti vanatori, în arcuitii lei
din goana calului, cum isi subtie arcul.
0, tinde-ti mana stânga catre ei

si stinge tu conturul lor de lemn subtire
pe care ramurile I-au aprins,
suind sub luna-n seve caii repezi
ce-au ratacit cu timpul, pe intins.

Eu te privesc în ochi si-n jur să sterg copacii
In ochii tai cu luna mă rasfrang
... si ai putea, uitand, să ne strivesti în gene
dar chipul ti-l intorn, pe bratul stâng.


Sunt tânăr, Doamnă - Mircea Dinescu

Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă ştie pe de rost
şi ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,
cum aş putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înfloreşte şi doar uitarea plânge.

Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am aşezat destul
ca să pricep căderea din somn spre echilibru,
dar bulgări de lumină dac-aş mânca, sătul
nu m-aş încape în pielea mea de tigru.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos
şi vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,
să-mi crească ceru-n suflet şi stelele în os
şi să dezmint zăpada pierdut în piruetă.

Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă ţin
chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,
această putrezire mă-mbată ca un vin
căci simt curgând prin dânsa bunicile şi unchii.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-şi ascute gheara
deşi arcaşii ceţii spre mine îşi reped
săgeţile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!

Intelectualul, smecherul si fraierul!

Aseara am urmarit emisiunea cu referire la Salonul de Carte de la Paris. Se pare ca un numar de intelectuali alesi pe spranceana harului literar ar fi fost invitati de  catre francezi sa participe la acest eveniment cultural. Furios ca nu i s-a cerut parerea, Marga a decis sa isi faca si el lista de invitati care sa sfideze prima lista oficiala. Asa a ajuns plagiatorul sa reprezinte Romania, iar intelectualul sa stea acasa. Unii vor spune ca neprezentarea lor ar aduce un prejudiciu de imagine tarii. Dar eu va intreb: cine aduce prejudiciul? Plagiatorul care sfideaza rolul si importanta actului de cultura, rulmentul care confunda cartea cu caloriferul sau intelectualul care, pus la gramada cu caloriferul si plagiatorul, s-ar simti jenat ca reprezentant al unei echipe pestrite care reprezinta de fapt si de drept scumpa noastra tara? Adica: intelectualul, smecherul si fraierul!

Respect pentru Andrei Plesu , Gabriel Liiceanu, Neagu Djuvara si Mircea Cartarescu!

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14443326-motivele-refuzurilor-lui-plesu-djuvara-liiceanu-cartarescu-participa-alaturi-andrei-marga-salonul-carte-paris.htm#.UUdZ-BaOw0g.facebook

Ileana Malancioiu - A mai trecut o zi

stau pe un lemn pe jumătate putred
cu bureţi crescuţi la capete
şi mă uit cu tristeţe la soarele
care-ncepe să scapete

a mai trecut o zi, se apropie
aş vrea să mai rămân dar nu mai pot
o, dacă măcar aş spera că atunci
sufletul meu va fi liber de tot

acum e-nchis fără să vrea în sine
şi plânge cum n-am mai văzut
şi smulge-n tăcere bureţii
crescuţi pe copacul căzut

Galceava guvernantilor cu Romania

Victoria învăţăturii

După cum o să vedeţi,
Zice-se că ar fi fost,
Mai demult,
Doi târgoveţi:
Un bogat-semeţ şi prost -
Şi-un sărac,- băiat isteţ.
Stând de vorbă pe o dreavă,
Se treziră la gâlceavă.
Cel bogat, om certăreţ
Pretindea că-i mai de preţ
Şi se cade ca oricine
Cu respect să i se-închine
(Banii au şi ei un rost:
Merite dau celui prost!)
- Prietene, ascultă-mă pe mine,
Eu socotesc că nu ţi se cuvine
Să fii cinstit ca om de rangul meu.
Poţi tu să dai ospeţe cum dau eu?
Te văd citind. La ce-ţi serveşte în viaţa,
Când ai palatul în pod - o chichineaţă-
Şi vara porţi, ca iarna, aceeaşi haină sumbră,
Iar ca lacheu statornic ai propria ta umbră?
Republicii nu-i trebuiesc golanii,
Ci cei ce ştiu să-şi cheltuiască banii.
Cu mesele şi luxul, eu risipesc comori.
Pe urma mea trăiesc, cum ştii prea bine,
Atâţia meseriaşi şi negustori
Şi câte un pârlit de scrip, ca tine...
I-ar fi răspuns săracul aşa cum se cuvine,
Dar a tăcut, având prea mult de spus.
Şi iată că războiul l-a răzbunat mai bine,
Căci fără milă, Marte, oraşul le-a distrus.
În alt oraş săracul, om cult şi renumit,
Fu găzduit, cinstit şi răsplătit,
În timp ce bogătaşul, acum sărac şi prost,
Rămase fără adăpost...

Păţania a limpezit gâlceava:
Vârtejul soartei spulberă doar pleava
Lăsând pe loc grăunţele de aur.
Învăţătura-i pururi un tezaur.