Spune-mi cum te cheama sa iti spun ce inseamna.

1. ABEL [ebraica] hebel = respiratie
2. ADAM [ebraica] om; [asiriana] adamu = a face; [ebraica] adam = a fi rosu; [ebraica] adamah = pamant.
3. ADELA [germana] adal = nobil
4. ADELAIDA [germana] Adalheidis: adal = nobil + heid = fel, tip.
5. ADELINA Varianta a numelui Adela.
6. ADINA [ebraica] delicat, subtire.
7. ADOLF [germana] Adalwolf = lup nobil
8. ADRIA Forma a numelui din Adriana
9. ADRIAN Provine din Hadrianus = din Hadria, oras din Nordul Italiei.
10. AGATA [greaca] agathos = bun
11. AGLAIA [greaca] splendoare, frumusete
12. AGNES [greaca] hagnos = cast
13. AGNETA Provine din numele Agnes.
14. AHMED [araba] de incredere
15. AIMÉE [franceza] iubit 
16. ALAN [bretona] pietricica sau frumos
17. ALBERT [germana] Adalbrecht = nobilime stralucita
18. ALEXANDRU [greaca] Alexandros = aparatorul; alexein = a apara, a veni in ajutor.
19. ALFONS [germana] gata de lupta
20. ALFRED [engleza veche] elf = spiridus + red = sfat
21. ALI [araba] sublim, elevat.
22. ALICE [franceza] Forma scurta a numelui Adelais, ce provine din Adelaida. 23. ALIN [romana] Varianta romaneasca a lui Alan.
24. ALIN/ALINA [araba] nobil
25. AMALIA [germana] amal = munca
26. AMANDA [ latina ] amando = indragit
27. AMBRA [araba] chihlimbar, auriu
28. AMELIA Forma a numelor Amalia sau Emilia
29. AMZA [araba] hamuza = puternic, sigur
30. ANA [ebraica] channah = favoare, mila
31. ANABELLA Combinatie a numelor Ana si Bella.
32. ANAMARIA Combinatie a numelor Ana si Maria.
33. ANASTASIE / ANASTASIA [greaca] anastasios = inviere
34. ANATOL [greaca] anatole = rasarit
35. ANCA [romana] Forma a numelui Ana
36. ANDRA Forma a numelui Andreea.
37. ANDREI [greaca] provine din Andreas, aner = al omului
38. ANDROMEDA [greaca] a te gandi la un om
39. ANEMONA [greaca] anemos = vant
40. ANETA Forma a numelui Ana
41. ANGELA [greaca] angelos = mesager
42. ANITA Forma a numelui Ana.
43. ANTON/ANTONELA [greaca] anthos = floare
44. ANTIGONA [greaca] anti = impotriva + gone = nastere
45. AFRODITA [greaca] aparut din spuma
46. APOLLO/APOLONIA [greaca] apelo = putere sau apollumi = a distruge
47. ARETA [greaca] arete = virtute
48. ARIADNA [greaca] cel mai sfant: ari = cel mai, adnos = sfant
49. ARINA Varianta ruseasca a numeui Irina.
50. ARISTIDE [greaca] cel mai bun fel: aristos = cel mai bun + eidos = fel
51. ARCADIE [greaca] arktos = urs
52. ARMAND [germana] on inarmat. Varianta franceza a numelui german Herman: heri = arma + man = om
53. ARNOLD [germana] putere de vultur. Compus din elementele arn = vultur + wald = putere
54. ARPAD [maghiara] samanta
55. ARTHUR [celtica] art = urs + viros = om
56. ASTRID [norvegiana] Varianta moderna a numelui Astrith: ass = zeu + fríðr = frumos
57. ATANASIE [greaca] athanasios = nemuritor: a = negatie + thanatos = moarte
58. ATENA [greaca] ather = ascutit + aine = rugaciune
59. ATTILA [gotic] atta = tata
60. AUGUST/AUGUSTIN [ latina] augere = a creste, mare, venerabil
61. AURA = aura (lumina distincta)
62. AUREL / AURELIAN [ latina ] aureus = aurit
63. AURORA [ latina ] zori de zi
64. AVRAM [ebraica] hamon = tatal celor multi

1. BALINT [maghiara] Varianta a numelui Valentin
2. BALTAZAR [feniciana] protejati-l pe rege
3. BAPTIST [greaca] baphein = a scufunda, botez
4. BARBARA [greaca] barbaros = strain
5. BARTHOLOMEU [ebraica] brazdat
6. BEATRICE Varianta numelui Beatrix
7. BEATRIX [ latina ] calator
8. BENEDICT [ latina ] binecuvantat
9. BERNARD [germana] bern = urs + hard = curajos, puternic
10. BERTA [germana] beraht = faimos, stralucit
11. BERTOLD [germana] inteleptul conducator; beraht = stralucit + wald = putere
12. BIANCA [italiana] alb
13. BOGDAN [slava] dar de la Dumnezeu; bog = Dumnezeu + dan = dar
14. BORIS Forma scurta a numelui Borislav; [turca] scurt sau lup.
15. BRAD [engleza] board = larg, mare
16. BRIAN [celta] bruaich = deal sau bri = puternic
17. BRIGIT [irlandeza] inalta zeita

1. CALISTRAT [greaca] armata frumoasa; kallos = frumos + stratos = armata
2. CARL/CARLA Varianta a numelui Carol
3. CATRINA Varianta a numelui Ecaterina
4. CAMELIA [ latina ] enorias
5. CARINA [greaca] mic si drag
6. CARMEN [spaniola] carmen = cantec
7. CAROL/CAROLINA [germana] om; [engleza] colind
8. CAZIMIR [slava] a distruge pacea; kazic = a distruge + mir = pace
9. CASANDRA [greaca] kekasmai = a straluci + aner = om
10. CASIAN/CASIANA [ latina ] cassus = gol
11. CATALIN/CATALINA Varianta a numelui Ecaterina
12. CECILIA [ latina ] caecus = orb
13. CELESTINA [ latina ] calelestis = ceresc
14. CELINA Varianta a numelui Selena sau prescurtare de la Marcelina
15. CELINE Prescurtare a numelui Marcelina
16. CEZAR / CEZARA / CEZARINA [ latina ] caesaries = pletos
17. CHRIS Prescurtare a numelui Cristopher sau Cristian
18. CRISTIAN/CRISTINA [ latina ] crestin
19. CRISTOFER [greaca] Purtandu-l pe Hristos; Christos = Heistos + pherein = a purta.
20. CIPRIAN [ latina ] din Cipru
21. CLARA [ latina ] clarus = clar, luminos
22. CLAUDIU [ latina ] claudus = schiop
23. CLEMENT [ latina ] Clemens = mila, compasiune
24. CLEOPATRA [greaca] Gloria tatalui; kleos = glorie + patros = al tatalui
25. CONSTANTIN / CONSTANTINA / CONSTANTA [ latina] Constans = constant, stabil
26. CONSUELA [spaniola] consolare
27. CORA [greaca] Varianta a numelui Corina
28. CORINA [greaca] kore = fecioara
29. CORNEL / CORNELIA [ latina ] cornu = corn
30. COSMA / COSMIN / COSMINA [greaca] kosmos = ordine, decenta

1. DACIA / DACIANA [ latina ] din Dacia
2. DAMIAN [greaca] daman = a domestici
3. DAN / DANA Prescurtare a numelui Daniel
4. DANIEL / DANIELA [ebraica] El a judecat, Dumnezeu este judecatorul meu
5. DAFNE [greaca] dafin, laur
6. DARIA Varianta din persana, Dârayavahush: dâraya = a poseda + vahu = bine
7. DAVID [ebraica] iubit, indragit
8. DELIA [greaca] din Delos , o insula greceasca
9. DELICIA [ latina] deliciae = deliciu, placere
10. DALILA [ebraic] delicat
11. DEMOSTENE [greaca] vigoarea poprului; demou = al poporului + sthenos = vigoare, putere
12. DENIS Varianta a numelui Dionisie
13. DESDEMONA [greaca] dysdaimon = fara noroc
14. DESIDERIU [ latina ] desiderium = a dori
15. DESPINA [greaca] amanta, iubita
16. DIANA dues = divin, ceresc
17. DINA [greaca] puternic
18. DITA [ceha] dar scump
19. DIONISIE [greaca] Dios = al lui Dumnezeu + Nysa = numele unui munte
20. DOINA [romana] cantec romanesc
21. DOMINIC / DOMNICA [ latina ] Dominicus = al domnului
22. DORA Prescurtare de la Teodora
23. DORIN / DORINA [greaca] doros = dar; [franceza] auriu
24. DOROTHEA [ latina ] Dorotheos = darul lui Dumnezeul doron = dar + theos = Dumnezeu
25. DORU/DOREL [romana] dor
26. DRAGAN Varianta a numelui Dragomir
27. DRAGOMIR [slava] valoros si pasnic; dorogo = valoros, de pret + mir = pace
28. DRAGOS Varianta a numelui Dragomir
29. DUMITRU [greaca] pamantul mama; de = pamant + meter = mama

1. ECATERINA [greaca] katharos = pur; hekateros = amandoi sau de la numele zeitei Hecate
2. EDGAR [engleza] ead = bogat, bine cuvantat + gar = sulita
3. EDITH [nordic] dar scump
4. EDMOND [engleza] ead = bogat, binecuvantat + mund = protector
5. EDUARD [engleza] ead = bogat, binecuvantat + weard = garda, aparator
6. ELEONORA [germana] Varianta a numelui Elena; [greaca] lumina
7. ELENA [greaca] helene = torta, foc sau selene = luna
8. ELIANA [greaca] helios = soare
9. ELISABETA [ebraica] Elisheba = Dumnezeu in juramantul meu
10. ELIZA – Varianta a numelui Elisabeta
11. ELLA [germana] ali = altul
12. ELVIRA [germana] Totul e adevarat; al = tot + wer = adevarat
13. EMANUEL [ebraica] Dumnezeu este cu noi
14. EMERIC [germana] reguli de munca
15. EMIL / EMILIA / EMILIAN [ latina ] aemulus = rival
16. EMMA [germana] ermen = intreg, universal
17. EMANOIL Varianta a numelui Emanuel
18. ERIC / ERICA [norvegiana] ei = vesnic + rikr = conducator
19. ERNEST [germana] eornost = seriozitate, onestitate
20. ESMERALDA [spaniola] smarald
21. ESTELA [franceza] stella = star
22. EUGEN / EUGENIA [greaca] eugenes = bine nascut; eu – bun + genes = nascut
23. EUFROSINA [greaca] bucurie
24. EUSEBIU [greaca] eusebes = pios
25. EVE [ebraica] chavah = a respira sau chayah = a trai
26. EVELINA [ latina ] avis – pasare

1. FABIAN – [ latina ] faba = fasole
2. FELIX / FELICIA [ latina] de succes, norocos
3. FERDINAND [germana] fardi = calatorie + nand = gata, pregatit
4. FILIP [greaca] philos = prieten + hippos = cal
5. FIONA [galeza] alb
6. FLAVIA / FLAVIUS / FLAVIAN [ latina ] auriu sau blond; flavus = galben
7. FLORA / FLOAREA / FLORICA [ latina ] flos = floare
8. FLORENTA / FLORENTIN / FLORENTINA [ latina] florens = prosper, infloritor
9. FLORIAN / FLORIN [ latina ] flos = floare
10. FRANCISC [ latina ] Franciscus = francez
11. FREDERIC / FREDERICA [germana] frid = pace + ric = conducator

1. GABRIEL / GABRIELA [ebraica] Gabriyel = omul puternic al lui Dumnezeu
2. GÁSPÁR [maghiara] Provine de la numele rocii Jasp [persana] trezorier
3. GAVRIL – Varianta a numelui Gabriel
4. GENOVEVA [galeza] femeie din trib
5. GHENADIE – [greaca] gennadas = nobil, generos
6. GEORGE [greaca] georgos = fermier, lucrator al pamantului; ge = pamant + ergon = munca
7. GERALD [germana] stapanul sulitelor; ger = sulita + wald = putere
8. GERARD [germana] ger = sulita + hard = puternic, curajos
9. GERTRUDE [germana] sulita puterii; ger = sulita + ?ru? = putere
10. GILBERT [germana] garantie straluciuta; gisel = garantie, angajament + beraht = luminos
11. GILDA [germana] gild = sacrificiu
12. GIL [ latina ] caprita
13. GINA Varianta a numelui Georgiana; [japoneza] argintiu
14. GIOCONDA [ latina ] Jucunda = fericit
15. GISELLE [germana] garantie
16. GIULIA Varianta a numelui Iulia
17. GIUSEPPE – Varianta italiana a numelui Iacob
18. GLORIA [ latina ] glorie
19. GORAN [slava] muntean
20. GRATIAN [ latina ] gratus = gratie
21. GRIGORE [greaca] gregoros = atent
22. GRETA Varianta a numelui Margareta
23. GYULA [maghiara] Varianta a numelui Iuliu
24. GYURI [maghiara] Varianta a numelui Gheorghe

1. HARALD [scandinava] Varianta a numelui Harold
2. HAROLD [engleza] conducatorul ostii; here = armata + weald “= conducator 3. HARIETA – Provine de la numele Henry
4. HASAN [araba] bun, frumos; hasuna = a fi bun
5. HECTOR [greaca] echein = a poseda, a avea
6. HEIDI Varianta elvetiana a numelui Adelaida
7. HELGA [norvegiana] heilagr = prosper, de succes
8. HELIODOR [greaca] Heliodoros = darul Soarelui
9. HELMUT [germana] helm = casca + muot = minte
10. HENRY [germana] Heimerich = stapanul casei; heim = casa + ric = putere
11. HERBERT [germana] heri = armata + beraht = stralucit
12. HERMES [greaca] stalpi de piatra
13. HILDEGARD [germana] hild = lupta + gard = incercuire
14. HORATIU [ latina ] hora = ora
15. HORTENSIA [ latina ] hortus = gradina
16. HUSSEIN – Varianta a numelui Hassan

1. IACOB [ebraica] Ya’aqob – inlocuitor
2. IANCU [romana] Varianta a numelui Ion
3. IBOLYA [maghiara] violeta
4. IDA [germana] id = munca, lucru
5. IGNATIU [ latina ] ignis – foc
6. ILDIKÓ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Hilda. [germana] hild = lupta
7. ILEANA [romana] Varianta a numelui Elena
8. ILIE / ILINCA [ebraica] Eliyahu = Dumnezeul meu este Yahweh
9. ILONA [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Elena
10. IMRE [maghiara] Varianta magjiara a numelui Emeric
11. INGRID [norvegiana] Ing este frumoasa (Ing era numele unei zeitati nordice)
12. INOCENTIU – [ latina ] innocens = nevinovat
13. IOACHIM [ebraica] stabilit de Dumnezeu
14. IOLANDA [franceza] Violante = violet
15. ION /IOAN / IOANA [ebraica] Yochanan = Dumnezeu este milos
16. IOSIF [ebraica] Cel care va adauga
17. IRIMIA – [ebraica] Yirmeyahu = Dumnezeu s-a ridicat
18. IRINA [greaca] eirene = pace
19. IRIS [greaca] curcubeu
20. ISAC [ebraica] Yitschaq = cel care rade
21. ISABELA [ebraica] fiica lui Baal. varianta a numelui Elisabeta
22. ISOLDA [galeza] frumos
23. IUDITH [ebraica] Yehudit = femeie din Iudeea
24. IULIA / IULIU / IULIAN / IULIANA / JULIETA [greaca] oulos = barbos
25. IUSTIN / IUSTINA [ latina ] just, drept
26. IVAN – Varianta slava a numelui Ion

1. LADISLAU – Varianta a numelui Vladislav
2. LALA [slava] lalea
3. LARISA [greaca] lerisai = cetate, citadela
4. LÁSZLÓ [maghiara] Varianta ungureasca a numelui Vladislav
5. LAURA /LAURENTIU [ latina ] Laurus = lauri
6. LENA – Varianta a numelui Elena
7. LEO [ latina ] leu
8. LEON [greaca] leu
9. LEONARD [germana] leu curajos; leon = leu + hard = curajos
10. LEONIDA [greaca] leon = leu
11. LEONTIN / LEONTINA [ latina ] Varianta a numelui Leo
12. LEOPOLD [germana] liut “= popor + bald = oindraznet
13. LETITIA [ latina] bucurie, fericire
14. LIDIA [greaca] din Lidia, o regiune din Asia Mica
15. LILIANA [ latina ] lilium = crin
16. LINDA [spaniola] frumoasa
17. LISA – Varianta a numelui Elisabeta
18. LIVIA [ latina ] liveo = a invidia sau lividus = invidios
19. LOLITA [spaniola] varianta a numelui Lola
20. LORENA -Varianta a numelui Laura
21. LUBOMIR [slava] lub = dragoste + mir = pace
22. LUCA [greaca] Loukas = din Lucania, o regiune din Italia
23. LUCIA / LUCIAN [ latina ] lux = lumina
24. LUDMILA [slava] in favoarea poporului; lud = popor + mil = mila, favoare
25. LUDOVIC [germana] Hludwig = luptator de seama; hlud = faima + wig – luptator
26. LUMINITA [romana] lumina

1. MACARIE [greaca] makaros = binecuvantat
2. MADALINA Varianta a numelui Magdalena
3. MAGDA Varianta a numelui Magdalena
4. MAGDALENA Din Magdala (un sat din Galileea)
5. MAHOMED [araba] hamida = a lauda
6. MAIA [ latina ] mare
7. MANOLE Varianta a numelui Emanuel
8. MANUEL / MANUELA Varianta a numelui Emanuel
9. MARA [ebraica] amar; [maghiara] Varianta numelui Maria
10. MARC [ latina ] Mars = zeul Marte
11. MARCEL Varianta a numelui Marc
12. MARGARETA [greaca] margaritar, perla
13. MARGO / MARGOT Varianta a numelui Margareta
14. MARIA / MARICA / MARITZA [ebraica] mare de amaraciune, [egipteana] iubit
15. MARIANA / MARIAN Combinatie intre Maria si Ana
16. MARILENA Combinatie intre Maria si Elena
17. MARIN [ latina ] marinus = al marii
18. MARIUS [ latina ] Mars = zeul Marte
19. MARLENE Combinatie intre Maria si Magdalena
20. MARTA [ebraica] stapana casei, doamna
21. MARTIN [ latina ] Mars = zeul Marte
22. MATEI [ebraica] Mattithyahu = dar de la Dumnezeu
23. MATILDA [germana] maht = putere + hild = lupta
24. MAURA [galeza] mór = mare; [ latina ] brunet
25. MAX Prescurtare de la Maximilian
26. MAXIMILIAN [ latina ] maximus = cel mai mare
27. MEDEEA [greaca] a pondera sau istet
28. MELANIA [greaca] melaina = negru, intunecat
29. MELISA [greaca] albina
30. MERCEDES [spaniola] compasiune, mila
31. MICA Prescurtare de la Mihaela
32. MIHAI / MIHAIL / MIHAELA [ebraica] Miyka’el = Cine este ca Dumnezeu?
33. MILENA [slava] mil = mila
34. MIMI Prescurtare de la Maria
35. MINERVA [ latina ] inteligenta
36. MIRA [sanscrita] prosper; [ latina ] myrra = mir
37. MIRABELA [ latina ] mirabilis = minunat
38. MIRANDA [ latina] mirandus = minunat, admirabil
39. MIRCEA [slav] mir = pace
40. MIRELA [provensala] mirar = a admira
41. MIRIAM [ebraica] varianta a numelui Maria
42. MIROSLAV [slav] mir = pace + slav = slava, glorie
43. MONA / MONICA [ latina ] moneo = sfatuitor
44. MOISE [egipteana] mes = fiu
45. MUSTAFA [araba] alesul

1. NADIA – Varianta a numelui rusesc Nadejda = speranta; [araba] primul
2. NADINE – Varianta a numelui Nadia
3. NANA [japoneza] mar
4. NAOMI [ebraica] No’omi = neplacut
5. NAPOLEON [germana] Nibelungen = copiii cetii
6. NARCIS / NARCISA [greaca] narke = somn, amortit
7. NASTASIA – Varianta a numelui Anastasia
8. NATALIA [ latina ] Natalia = Ziua de Craciun
9. NAZARIE [latin] Nazarius, = din Nazareth
10. NICOLAE [greaca] victoria poporului: nike = victorie + laos = popor
11. NICODIM [greaca] victoria poporului nike = victorie + demos = popor
12. NIKITA [ latina ] Aniketos = invincibil
13. NONA [ latina ] Al noualea
14. NORA – Varianta a numelui Eleonora

1. OANA – Varianta a numelui Ioana
2. OCTAVIAN [ latina ] al optulea
3. ODETTE [germana] od = noroc, avere
4. OFELIA [greaca] ophelos = ajutor
5. OLEG / OLGA [norvegiana] heilagr – prosper. Varianta ruseasca a numelui Helga
6. OLIMPIA [greaca] Olympus = muntele zeilor
7. OLIVER / OLIVIA [germana] Alfihar = armata de spiridusi; [ latina ] oliva = maslin
8. ORESTE [greaca] orestais = muntean
9. ORLANDO – Varianta a numelui Roland
10. OSCAR [galeza] os = cerb + cara = iubit lover; [engleza veche] os = bun + gar = sulita
11. OTTO [germana] od = noroc, avere
12. OVIDIU [ latina ] ovis = oaie

1. PAMELA [greaca] o dulceata; pan = tot + meli = miere
2. PARTENIE [greaca] parthenos = fecioara
3. PASCAL [ latina ] Pascha = Paste
4. PATRICIA / PATRICIU / PATRICK [ latina] Patricius = nobil, aristocrat
5. PAUL [ latina] paulus = mic, umil
6. PAVEL – Varianta slava a numelui Paul
7. PEPE – Prescurtare spaniola a numelui Iosif
8. PETRU / PETRONELA [greaca] petros = piatra
9. POLIXENIA [greaca] polloi = multi + xenoi = straini

1. RADA, RADU, RADOVAN [slav] rad = fericit
2. RADOMIL [slav] rad = fericit + mil = mila
3. RADOSLAV [slav] rad = fericit + slav = slava, glorie
4. RAISA [greaca] rhaion = mai relaxat; [idis] = trandafir
5. RAMON / RAMONA – Varianta catalana a nunelui Raymond
6. RANDOLF [germana] rand = muchie + wulf = lup
7. RAFAEL [ebraica] Repha’el = Dumnezeu a vindecat
8. RAUL – Varianta spaniola a numelui Randolf
9. RAYMOND [germana] Reginmund: ragin = sfat + mund = protector
10. RAZVAN – Varianta a numelui Radovan. Nume adus din India de catre tigani, insemnand “aducator de vesti bune”. [rus] razvati = a cauta un sens, un inteles
11. RENATA [ latina ] renascut
12. RENÉ – Varianta franceza a numelui Renata
13. REYNOLD [germana] Reginold; ragin = sfat + wald “= putere
14. RICHARD [germana] ric = putere + hard = curajos
15. ROBERT [germana] hrod = faima + beraht = stralucitor
16. ROBIN – Varianta a numelui Robert
17. RODICA [slav] rod = fertil, rodnic
18. ROGER [germana] hrod = faima + ger = sulita
19. ROLAND [germana] hrod = faima + land = pamant
20. ROMEO [ latina ] trecator prin Roma
21. ROSA [ latina ] trandafir
22. ROSALIA [ latina ] trandafir
23. ROSALINDA [germana] hros = cal + linde = bland; [ latina ] trandafir frumos
24. ROXANA [persana] zori de zi
25. RUDOLF [germania] hrod = faima + wulf = lup
26. RUPERT – Varianta a numelui Robert
27. RUXANDRA – Varianta a numelui Roxana

1. SABINA [ latina ] locuitoare a unei regiuni centrale din Italia
2. SABRINA [galeza] Severn – rau din tara Galilor
3. SALOMEA [ebraica] shalom = pace
4. SAMANTA – Varianta a nunelui Samuel; [ebraica] ascultator
5. SAMSON [ebraica] Shimshon = soare
6. SAMUEL [ebraica] Shemu’el = numele lui Dumnzeu sau “Dumnezeu a auzit” 7. SANDA / SANDRA / SANDU / SASHA – Prescurtare de la Alexandra/Alexandru
8. SAUL [ebraica] Sha’ul = cerut, solicitat
9. SEBASTIAN [ latina ] din Sebastia, un oras din Asia Mica; [greaca] sebastos = venerabil
10. SELENA [greaca] Luna
11. SEPTIMIU [ latina ] al saptelea
12. SERAFINA [ebraica] seraphim – de foc
13. SERENA [ latina ] senin, linistit
14. SERGIU [latin ] servitor
15. SEVER / SEVERIN [ latina ] dur, autoritar
16. SIDONIA [ latina] din Sidon, un oras fenician
17. SIGISMUND / SIGMUND [germana] sige = victorie mund = protector
18. SILVESTRU [ latina ] padurean
19. SILVIA [ latina] silva = lemn, padure
20. SIMION / SIMON / SIMONA [ebraica] Shim’on = a asculta
21. SMARANDA [româna] = privine de la “smarald”
22. SOFIA [greaca] intelepciune
23. SOLOMON [ebraica] shalom = pace
24. SONIA – Varianta a numelui Sofia
25. SOFRONIE [greaca] sophron = auto-control
26. SORIN / SORINA [romana] soare. Nume tipic romanesc
27. SOREL [germana] acru
28. SPIRIDON [ latina ] spiritus = spirit
29. STAMATE [greaca] stamato = a opri, stop
30. STAN / STANISLAV [slav] stan = guvernare, putere + slav = slava
31. STEFAN / STEFANIA [greaca] stephanos = coroana
32. STELA [romana] stea
33. STELIAN [greaca] stylos = stalp
34. SUZANA [ebraica] shushan = crin, trandafir
35. SVETLANA [slav] svet = lumina

1. TAMARA [ebraica] date din palma
2. TEMISTOCLE [greaca] themistokles = gloria legii: themistos = al legii + kleos = putere, glorie
3. TEODOR / TEODORA [greaca] Theodoros = dar de la Dumnezeu : theos = zeu + doron = dar
4. TEOFIL [greaca] prieten al lui Dumnezeu; theos = Dumnezeu + philos = prieten
5. TEREZA/TEREZIA [greaca] theros = vara sau therizein = a strange roadele
6. TEODOSIE [greaca] theos = zeu + dosis = daruit
7. TIBERIU / TIBOR [ latina] de la Tibru, raul ce trece prin Roma
8. TIMOTEI [greaca] timan = a onora + theos = Dumnezeu
9. TITUS [ latina ] titulus = titlu de onoare
10. TITZIAN / TITZIANA – Varianta a numelui Titus
11. TOMA [ebraica] Te’oma = geaman
12. TRISTAN [celtic] Drystan: drest = rascoala, tumult; [ latina ] tristus = trist
13. TUDOR [celtic] Teutorigos = conducatorul poporului

1. VADIM Varianta a numelui Vladimir
2. VALENTIN / VALENTINA [ latina] valens = puternic, viguros
3. VALERIA / VALERIU / VALERIAN [ latina ] valere = a fi puternic
4. VALTER [germana] wald = conducator + heri = armata
5. VANDA [slav] calatorie
6. VARVARA Varianta a numelui Barbara
7. VASILE [greaca] basileus = rege
8. VERA [rusa] credinta [ latina ] verus = adevar
9. VERONA Numele unui oras din Italiua
10. VERONICA [greaca] Pherenike = a aduce victoria: pherein = a aduce + nike = victorie; [ latina ] Vera icon = imagine reala
11. VESPASIAN [ latina ] vesper = vest sau seara vespa = viespe
12. VICTOR [ latina ] victorie
13. VINCENT [ latina ] vincere = a cuceri
14. VIOLA / VIOLETA [ latina ] violet
15. VIOREL / VIORICA [romana] de la numele florii viorea
16. VIRGIL Nume roman de familie
17. VIRGINIA [ latina ] virgo = virgina, fecioara
18. VITALIE [ latina ] vitalis = vital, al vietii
19. VIVIANA [ latina ] vivus = viu
20. VLAD [slav] volod = putere
21. VLADIMIR [slava] volod = a conduce, putere + mer = mare, faima sau mir = pace

1. XENIA [greaca] ospitalitate
2. WILHELM / WILLIAM [germana] wil = vointa, dorinta + helm = protectie
3. WOLFGANG [germana] wulf = lup + gang = cale
4. YURI Varianta ruseasca a numelui George
5. YVONNE [germana] arc
6. ZAHARIA [ebraica] Zekaryah = Dumnezeu isi aminteste
7. ZAMFIRA/ZAMFIR [româna] = provine de la forma romaneasca a pietrei safir (zamfir)
8. ZENOVIA [greaca] Viata lu Dumnezeu: Zeno = dumnezeu + bios = viata
9. ZINAIDA [greaca] Zenais = derivat din Zeus = Dumnezeu
10. ZOE [greaca] viata
11. ZOLTÁN [greaca] provine din zoe = viata; [turca] sultan 

****primit pe mail de la o prietena.

Alice Voinescu - prima femeie ziarist

Astazi am terminat “Jurnalul” scris de  Alice Voinescu, in care sunt consemnate intamplari si evenimente ale personalitatilor, prietenilor si rudelor sale din perioada interbelica si postbelica. A fost primul jurnalist de sex feminin din Romania si prima femeie din tara care a obtinut doctoratul la Sorbona. S-a nascuta in 1885 la Turnu-Severin intr-o familie de intelectuali: mama ei, Masinca Poenaru provenea dintr-o familie de carturari olteni, iar tatal, Steriade Steria, era avocat, doctor in stiinte juridice obtinut la Paris. La varsta de 5 ani fiica lor citea si vorbea in limbile germana si romana, iar un an mai tarziu si in franceza. A urmat cursurile Universitatii din Bucuresti, avandu-i ca mentori pe Pompiliu Eliade, Mihail Dragomirescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Constantin Radulescu-Motru a carui nepoata si era si Titu Maiorescu cu care isi va sustine si examenul de licenta in 1908. Si-a continuat studiile de doctorat in Germania si Franta, fiind prima romanca doctor in filosofie la Universitatea Sorbona din Paris in 1913. Teza ei a fost apreciata in lumea academica occidentala, oferindu-i-se o catedra la una dintre universitatile americane si un post de lector universitar la una dintre facultatile parisiene, dar le refuza pe amandoua pentru ca era indragostita si acceptase sa se logodeasca cu un tanar avocat roman. La Paris i-a cunoscut pe Andre Gide, Paul Desjardins, Roger Martin du Gard - cel care i-a propus in 1929 sa inceapa sa scrie in jurnal, Eugenio d’Ors si Ernst Robert Curtius. S-a intors in Romania si s-a casatorit din dragoste cu avocatul Stello Voinescu in 1915 cu care, insa, nu a avut un mariaj tocmai fericit datorita infidelitatii celui pe care si-l alesese de barbat, dupa cum singura consemnase in Jurnal: “Iar o deceptie cu Stello, nu doar ca m-a tradat pentru L. Stef., dar ne-a tradat pe amandoua printr-o usurinta care pare esentiala sentimentalitatii lui. E un superficial iremediabil in ale inimii.” Ei nu au avut mostenitori, iar acest fapt, probabil, a fost unul dintre motivele care i-a instrainat pe cei doi: “Femeie sterila! Blestem care marcheaza o viata. Ce pacate stramosesti ispasesc?”Aceasta femeie frumoasa si sensibila, vesnic indragostita de un barbat care a inselat-o constant si pe care l-a iubit cu inversunare si ardoare, dar si cu un dispret superior cum numai cei inteligenti si-l pot asuma si trai cu el. Stello Voinescu se prezenta in dualitati duplicitare: in societate afisa o jovialitate fermecatoare, in vreme ce acasa se transforma intr-un capricios gelos si agresiv: “ Stello plin de venin contra mea. Acuza, face rechizitorii. Pentru mine cazul e pierdut. E un munte pe care nu-l pot duce in spinare. Simt cum lesin pe dinauntru in fata acestei dezordini intime”. Stello intotdeauna s-a simtit umbrit de personalitatea ei puternica, de spiritul ei echilibrat, de vastele ei cunostinte. Era adorata si apreciata pentru nobletea ei, pentru personalitatea ei complexa, pentru sensibilitatea si modestia ei. Jurnalul scoate la suprafata o femeie puternica, care nu se teme sa se autoanalizeze si sa isi marturiseasca slabiciunile si dezamagirile, sa-si exprime dorinta de a fi iubita si apreciata: “Ma simt goala, saraca, proasta. Nu stiu ce as putea vorbi cu un om. M-am secat. Ma simt de o incultura crasa, inapoiata, dar mai ales secata de orice pentru a crea si a ma innoi?” In vreme ce el era un mare amator de petreceri si de femei frumoase, Alice era o introvertita timida, care a inteles ca trebuie sa isi iubeasca barbatul de la distanta, ca sa nu-i ingradeasca libertatea. Totodata era o femeie lucida, iar tocmai aceasta ancorare in logica firii o resimtea ca pe un act de razvratire: “Neantul vorbitor, aceasta este definitia mea. Izvorul a secat […] sunt o abominabila eroare, care se cunoaste pe sine”. In 1940, cand sotul ei a decedat, ea il transforma intr-un confident tacit in “Jurnal”-ul pe care l-a scris la onorabila varsta de 55 de ani, caruia ii face confidente si ii marturiseste frumoasele sale sentimente: “ Te aveam si mi te beam, acum mor de setea ta si stiu ca pana la moartea mea, pana la intalnirea de dincolo, trebuie sa rabd de tine, sa mi se usuce buzele de dorul buzelor tale moi, parfumate, calde, pline de sufletul tau de o minunata poezie, de copilarie!”, iar dorul ei imbraca frumoase note lirice: “Nu ti-am mai scris fiindca tot timpul stau cu tine de vorba. Te caut prin aer cand altii vorbesc. Nu ma simt bine decat cu tine, incep sa vad oamenii prin tine, inteleg cata dreptate aveai”. Dorul o rupe pe dinauntru si se incarca de regretul ca nu a stiut sa isi construiasca o casnicie frumoasa: “Acum stiu ca tot ce ti se-ntampla esti responsabil si regret din toata constiinta ca am putut meschiniza prin furii banale, indignari fortate de formule caturaresti, prin dureri factice, fiindca mi le inoculam cu gandul ca asa se cuvine sa suferi cand esti inselata, mintita, deceptionata etc! ce rau imi pare ca am trait asa cei mai buni ani ai vietii mele, in care puteam fi numai lumina si intelegere ingaduitoare, in care trebuia sa radiez in jurul mei viata autentica” si continua: ” De cate ori te-am hulit in jurnalul asta! De cate ori, mai ales, nici nu apari in pagini, dar acum stiu de ce. In fond, esti in mine infipt pentru vecie-nu, suntem unul singur. Azi am trait ca m-am cuminecat prin moarte in vecinicie. Ne-au fost unite trupurile, daca ne-am certat si chinuit, a fost din pricina lor, caci sufletul si mintea ne-au fost distincte, au fost una!” Alice traverseaza decenii si intra intr-o realitate aproape noua despre care scrie:” Se petrec evenimente mari, noi suntem prea mici sa le sesizam importanta. Sufar sa vad romani batandu-se cu romani, varsand sange romanesc, cand dusmanul e in tara si la graniti si cei din jurul meu nu inteleg. Egoismul ii face orbi la toate, la tot ce nu le convine”. Ea vorbea de legionari, dar cat de bine se pliaza citatul pe realitatea noastra imediata: “Si, oricare ar fi fost vina, a oricui, durerea e aceeasi, si viitorul e intunecat”. Si cum ironia istoriei nu ne iarta niciodata, iata ce consemna 3 ani mai tarziu intr-un dialog imaginar cu sotul ei:” Tie iti pot marturisi, tu o stii de mult, ca am aversiune chiar pentru egoismul patriotard. Cine il afirma atat de vehement, e ca ascunde dupa el un egoism foarte personal. Ca si cei mai inversunati anticomunisti, care nu fac nimic pentru a-l impiedica, dar fac teorii”. Si ca sa puna cireasa pe tort, iata ce spune mai departe:” Lichelele sunt in toate partidele, dar ma scarbesc mai ales cand vor sa fie si reformatoare”. Jurnalul cuprinde o radiografie a unei iubiri si a unei societati pe fundalul unei tristeti nemarginite si a unui dor care ii arde sufletul. “Sunt fericita cand te vad in vis. Traiesc din asta. Scriu cu tocul tau, am impresia ca e mana ta pe el, tin degetele ca tine” In 1922 a acceptat postul de profesor la Conservatorul Regal de Muzica si Arta Dramatica din capitala unde a infiintat Catedra de estetica si istoria teatrului. Aula universitatii era neincapatoare, cursurile sale acoperind tragedia greaca, dramaturgia clasica franceza si dramaturgia elisabetina. Avea sa isi construiasca o frumoasa cariera ca scriitoare, critic de teatru, traducator si eseist. In 1938 a sustinut o rubrica de cronica dramatica in Revista Fundatiilor Regale, devenind astfel prima femeie lurnalist din Romania. A legat prietenii durabile cu Nicolae Iorga (“Moartea domnului Iorga m-a exasperat. De la miselia asta, nu mai cred in ordine si liniste. Acum stiu ca e revolutie. Unde ne va duce? L-am vazut trist, trist si parca umilit in coltul capelei. Ce soarta! Sau e voia ta? Omul acesta mare si mandru, relegat intr-un colt saracacios, fara garda de onoare, fara fastul acordat de lume atator morti!”), Mircea Septilici, Vladimir Ghica, Maruca Cantacuzino si George Enescu (“ma intorc de la concert Enescu. Ca intotdeauna, “il iubesc”, dar anul asta am impresia ca il plictiseste sa se imparta lumii:te ia dupa el cate unul. Asa sa fie batranetea? Nu cred. E revizuire de valori, prepara altceva, Goethe in Italia si pe urma… E mai pudic ca altadata, de aceea pare mai rece. Poate ii moare vioara, cum se zice. Ce tristete sa fie sa-ti amuteasca sufletul tau cel vizibil in bratele tale!”), Regina Maria (“Cand vorbea atunci sigura, senina, am realizat ce e o regina. O vaz in fotoliul roz- in rochie maron, cu perle la gat si garoafe roz in brate. Era frumoasa si plina de bucuri, desi vorbea de lucruri care o dureau. […] Imi amintesc privirea de lumina, ii revad ochii albastri, scanteietori ca nestematele.”), Marietta Sadova, Jeni Acterian, Gala Galaction, dar si aprecierea lui Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Mihail Ralea, George Calinescu, Constantin Noica, Perpesicius  si altii.  A militat pentru emanciparea si necesitatea educatiei in randul femeilor. A luat atitudine impotriva asasinatelor infaptuite de partidul legionar. Descrie excelent drama razboiului” “Ce spectacol splendid, apararea antiaeriana! Proiectoarele se incrucisau ca spade uriase si intre ele se inaltau nestemate, iar proiectoarele se aprindeau o clipa si se stingeau, dand cerului o insufletire – ca o clipire. Era superb. Frica dispare in fata frumusetii. Inteleg Fericirea contemplarii frumusetii divine”.In 1948 a fost arestata si incarcerata in inchisoarea de la Jilava vreme de 7 ani. Dupa ce a fost pusa in libertate, i s-a stabilit domiciliu fortat la Costesti, langa Targu Frumos pana in 1954. “Nu vreau sa ma gandesc la cele 19 luni petrecute in inchisoare. E ceva atat de strain de gandul meu, de soarta mea adevarata indreptata spre libertate, incat nu-mi recunosc nicio rubedenie, nicio afinitate, nicio coincidenta intre mine si cele prin care am trecut. Zadarnic am incercat sa integrez acest timp in sensul vietii mele. Am vrut sa-i gasesc un rost, o explicatie. Ma amageam ca pretindeam ca e o mare experienta ce-mi poate folosi. Nu mi-a folosit toata uratenia si murdaria si comicaria decat sa ma delimitez mai bine, sa ma smulg din ea ”. In acelasi dialog imaginar, ii marturisea sotului ei:” Dragule. Se petrec lucruri mari in lume, dar noi le traim pe masura noastra zilnica. Preocuparile meschine imi inchid orizontul, griji marunte, financiare, ma orbesc pentru marele plan divin care se desfasoara sub ochii nostri.” A trait in saracie si a murit in vara anului 1961 in Bucuresti. Doar cu o luna inainte scria in jurnal: “Ma-ntreb daca mai apuc toamna. Respiratia ma chinuie, azi e mai bine, dar orisice miscare ma sufoca. M-am obisnuit cu gandul mortii, adica al unui voiaj cam riscant, cine stie ce ma asteapta si pe acolo?” 

“Jurnalul” este o marturie a (ne)fericirii, cu reale implicatii morale si existentiale.  Este un fel de radiografie a convulsiilor istoriei si a oamenilor sedusi de cele doua ideologii la fel de periculoase: legionarismul si comunismul, de la inceputul secolului 20. Insa ceea ce frapeaza este asumarea unui sinceritati totale cu deschidere maxima catre cititor. Cred ca numai “Jurnalul fericirii” al lui Nicolae Aurelian Steinhardt mi-a mai placut la fel de mult. 

Festivalul Catalan de la Timisoara

O poveste cu fluturi

Bunicii spun ca Dumnezeu a creat lumea in sase zile, iar in a saptea s-a odihnit. La inceput a facut cerul si pamantul, dar cum era atat de prins de fiorul creatiei a acordat prea mult timp cerului si-a cam uitat de pamant. Prima data s-a apucat si l- colorat in albastru, dar la sfarsit i s-a parut prea monoton. A desenat nori albi si pufosi si s-a pus pe scarmanat si umflat pana au devenit toti bucalati. Si cum era batran, ochii i-au cam obosit si-a zis” “Sa fie lumina!” si s-a facut pe data. A despartit lumina de intuneric si a stabilint doi poli: spaland cu roua  rasaritul si- mbujorandu-l la apus. A doua zi, fermecat de stralucirea de deasupra, s-a apucat sa modelelze stele in 3 si cinci colturi. Si s-a pus pe aruncat pana a umplut toata bolta cu sclipici. In a treia zi, cerul era gata si, desi nu prea avea chef, si-a-ntors plictisit privirea spre pamant si-a sapat albiile, a facut apele  si le-a impins la vale ca sa prinda curaj. Ba mai mult, le-a invatat sa cante de la izvoare pana la varsare. Dar pamantul i se parea banal in tonuri inchise si-a-nmuiat degetele in curcubee si l-a umplut de verdeata. Obosit, s-a culcat. In a patra dimineata a facut florile, semintele, le-a invatat sa incolteasca, sa-nfloreasca si sa rodeasca. Dar sfioasele flori erau infipte-n radacini si nu puteau decat sa se uite cu jind la zenit: cata vata alba si pufoasa aruncata pe cer si cate surate sclipicioase stau suspendate in eter! Da-ne aripi ca sa zburam! au cerut ele plangacioase, iar Dumnezeu a zambit induiosat si-n mare taina s-a pus pe mesterit fluturi albi care sa mangaie azurul si sa il aduca florilor pe petale ca sa le-aline dorul de zbor. 

Si cum fluturii semanau prea tare cu fulgii de zapada si se crease confuzie in Rai si nimeni nu mai stia in ce anotimp cernea Atotputernicul timpul, Sfantul Ilie s-a gandit sa faca un potop de bine si s-a pus pe colorat. A adunat petale de flori, le-a amestecat in puful norilor, i-a smotocit bine si i-a pus sa ploua in culori. Ingerii s-au strans roata, nu mai vazusera atata vata colorata care plangea in stropi de acuarele. Dumnezeu si-a mangaiat barba lunga si a inchis ochii de fericire. Ce lume frumoasa! Si s-a pus din nou pe inventat. In ziua a cincea a facut animalele, pestii si pasarile si taratoarele si-a populat pamantul si apele. O nebunie! Asta da creatie, isi zise el uitandu-se cu ochii mari! In ziua a sasea, cand nu prea-i mai ramasese strop de inspiratie, s-a pus pe treaba si-a facut omul si femeia dupa chipul si asemanarea lui si i-a zis asa barbatului: s-o iubesti cu patima, sa –i vanezi ziua animale ca s-o imbraci in piei moi si calduroase, sa culegi roadele pamantului ca s-o hranesti. Sa-i aduci pasarile sa-i cante, apele sa o spele, sa-i culegi flori ca sa stie c-o iubesti! Iar cand o s-o vezi sfioasa , sa–i aduci roiuri de fluturi s-o mangaie ca sa stie ca ti-e draga. Sa-i faci copii sanatosi si harnici si sa va-ngrijiti impreuna de gradina ce v-am daruit-o! Si Dumnezeu iarasi s-a culcat. Terminase o lume de construit si povatuit.

In cea de-a saptea zi, cand s-a trezit, lumea prinsese viata si forfotea pe intreg pamanul. Toate regnurile invatasera rostul iubirii si se-nmulteau. Iar Dumnezeu s-a odihnit si s-a bucurat. Ei bine, asta s-a-ntamplat in Rai! Cat despre cum radea in barba spana dracul, asta nimeni n-o mai spune, caci vorba aceea: cele bune sa se-aduce, ca relele oricum vin dupa tine! Nu stiu daca Dumnezeu a lasat sa planeze confuzia pe bietii fluturi, caci carcotasii sustin in gura mare ca sunt oameni care merg cu ei in cap! Altii si i-au pitit in stomac! Iar ce-i si mai ciudat, unele femei s-au transformat in fluturi de noapte! Dar toti au uitat de zbor si-au ramas cu nostalgii si emotii: unele de dor, altele de furie si-s unii care vorbesc chiar de iubire! Precis Dumnezeu a folosit o matrice gresita, caci speciile prea s-au amestecat, iar unele chiar s-au metamorfozat! Astazi lumea s-a tocit, iar batranii sfatosi spun ca fluturii sunt suflete calatoare. Cine stie ce-s fluturii cu-adevarat? Poate sunt stele cazatoare arse in soare.

Mama isi scoate grav ochelarii si ii pune incet pe cartea cu filele razlete asezata pe masuta. Ce sunt fluturii-n stomac? Si ma priveste cu mirare. O sa inveti atunci cand o sa cresti mare. Dar iata ce-ti pot explica eu tie: pana acum cateva decenii, expresia era total necunoscuta in limba romana. Prima data a fost folosita in Anglia anului 1908, cand expresia “ butterflies in the stomach” a aparut mentionata in The Oxford English Dictionary cu explicatia “a fancitful name, usually plural, used of the fluttering sensations felt before any formidable venture”. Expresia a fost folosita prima data cu substantivul la singular in contextul” The three o’clock train going down the valley…gave him a sad feeling, as if he had a butterfly in his stomach” in care senzatia genera o stare de nervozitate si anxietate, ca mai apoi, in 1944, sa apara in forma de plural: “There was no electrical response to the movement of that firmly gentle hand, no butterflies on the backbone”. Abia in a doua jumatate a sec 20, expresia a aparut si in limba noastra. Si cum romanii chiar si atunci cand preiau ceva simt nevoia de a-si insusi imprumutul dandu-i o tenta "autentic" romaneasca, asa s-a intamplat si in acest caz. Pentru ca in forma sa initiala, expresia nu se referea la o stare anume, cu atat mai putin la o emotie obligatoriu pozitiva dupa cum lesne reiese din exemplele de mai sus, traducandu-se mai degraba prin “ to feel very nervous, usually about something you are going to do” decat in tenta evident romantica si pozitiva folosita la noi de “ to be in love with someone”. Se pare ca popoarele latine au preferat aceasta reinterpretare in plan erotic, deoarece francezii explica “papillons a l’estomac” prin “une belle expression pour la sensation renversante d’etre amoureaux”, iar italienii prin “l’euforia dell’amore romantico”. Lasa c-o sa-nveti mai multe tu la scoala! Prima data trebuie sa intelegi teoria, practic - se exerseaza cand o sa cresti mai mare. 

Ciudati sunt oamenii! Cum se schimba povestea in functie de varsta! Mie imi plac fluturii! Le desenez aripile atat de mari pe cat de sus vreau eu sa zbor!

Povestea torturilor din Banat

Acum 28 de ani, intr-o superba zi de iarna, trecuta de mijlocul lui februarie, banatenii coborau din tren in gara mica a orasului acoperit de nameti. Multi dintre ei veneau prima data in Baragan, altii fusesera deportati in tinerete doar la cativa km de gara. Lumea din jur se uita putin mirata si curioasa la grupul nostru zgomotos care impartea imbratisari cu nemiluita si pupaturi grabite pe obrajii inghetati. Pe multi dintre ei ii vedeam prima data si poate nu aveam sa ii mai vad niciodata. Atunci s-a umplut balconul casei parintesti de nenumarate tentatii dulci si cremoase in forme si culori diferite. Venisera cale de 800 km cu prajituri si torturi pentru nunta frumos stivuite in cutii de carton. Probabil ca fetele normale in noaptea de dinaintea nuntii mor de nerabdare sau de nostalgii, eu am murit de dureri de burta. Toata noaptea am stat pe intuneric in balconul inghetat si-am mancat prajituri pe ascuns. De torturi nu m-am atins, n-aveam cum! Atunci aveam sa gust prima data prajiturile cu mac, nucile colorate umplute cu crème diverse, negrese dolofane, mustind in topping de ciocolata, Cremes toarta, Dobos toarta, trunchiul de pom cu ramurele inflorite in martipan, Rigo Jancsi si Dumnezeu mai stie cate alte feluri! Peste un an si putin, intr-o toamna banateana in care guitau zeci de porci obezi in cocina suprapopulata si sute de oratanii inaripate tipau fiecare pe limba ei zburatacind prin ograda, o armata de gospodine rotofeie, adunate din toate satele din imprejur, pregateau bucate pentru botez.  Atunci am mancat din nou prajituri pana mi s-a facut rau! Dar m-a lecuit pe veci!

Trei ani am ramas in Baragan, luand viata de la inceput ca stagiari in judete invecinate, ca mai apoi sa venim prin concurs acasa, in Banat. Pentru ca, indiferent ce credeti voi, tara mea este Banatul, iar capitala ei e Timisoara mea.

La sat era de munca, nu gluma. De Craciun se taiau 3 porci mari si grasi din care se pregateau sangerete, carnati, jamboane atarnate la afumat, se punea carnea in untura in canta cea mai mare si manca tot familionul  pana la Pasti. Veneau randul mieilor si-o tineai asa pana la Ruga de Sf Petru, de-ti ieseau pe ochi. Urmau orataniile, gaini, rate, curci si gascani pana se incheia ciclul si-o luai iarasi de la capat. Mie mi-era rau, nu mai vroiam sa vad atata carne. Pana ce si dorinta lui al meu “sa fie gaina cat porcul” ma culca la pamant. La noi nu se manca atat! Soacra-mea alerga prin ograda gainile grase si-o prindea de-o aripa pe cea mai lenesa, o taia fara mila, o ciupilea de pene, o transa-n bucati egale, curata crumpii cat pumnul scosi din fundul gradinii si facea un papricas de umplea cu zeama blidele mari randuite pe masa. Apoi pregatea ceva dulce, ca vorba aceea, cum sa fie duminica fara prajitura? Fie facea Cremes toarta de manca frate-miu cand venea in vacanta o tava -ntreaga, fie un Dobos pus la racoare in spais pana sa ii vina randul la masa. Eu ma linistisem cu totul dupa ce ma culcase la pat unul la putin timp dupa ce-am aterizat acasa. Blaturile subtiri asezate in straturi si unse din belsug cu crema densa de ciocolata, imbracate intr-un strat generos de nuca sau alune macinate si fructe confinate tocate marunt, acoperit deasupra cu glazura de zahar ars domolita cu unt spumat, frumos portionata in felii egale, era o tentatie. N-am invatat niciodata sa le fac de frica faptului ca nu m-as mai fi oprit din mancat. Astazi, dupa 25 de ani petrecuti aici, am invatat un lucru esential: nu e obligatoriu sa mananci pana te saturi sau poti sa zici ca ai mancat deja! Iar daca nu te poti abtine, nu le prepara.

Intr-o zi de vara, obositi de colindat prin Budapesta, am intrat cu-al meu intr-o cofetarie ungureasca unde in vitrina stateau frumos aliniate Dobos Toarta in forme si marimi diferite. Era Ruszwurm, celebra cofetarie unde Karl Jozsef Dobos a inventat in 1884 tortul care ii poarta si astazi numele. 

Acesta era unul dintre celebrii cofetari din Imperiul Austro-Ungar, din prajiturile caruia gustasera pana si Imparatul Franz Joseph si frumoasa Imparateasa Sisi. El avusese intentia de a inventa o reteta de tort care sa reziste mai multe zile pe rafturile din cofetarie intr-o perioada in care beneficiile tehnicii de racire erau destul de limitate. 

Atat crema de ciocolata cu unt, cat si blaturile subtiri, in numar de pana la 13 straturi suprapuse, au fost inventate de celebrul cofetar. Un an mai tarziu, avea sa il prezinte la Expozitia Nationala Generala, la raionul cu prajituri, amatorilor de dulciuri. Iar acestia au rama cu gura cascata de bun ce era.

Douazeci de ani cofetarul a tinut secreta reteta minunatei prajituri pentru simplul fapt ca nu si-a scris-o niciunde, era bine intiparita in minte. Deranjat de faptul ca tortul cunostea multiple variante, peste 120 la numar, si toate presupuse, chiar daca niciuna nu seamna la gust cu reteta originala, Dobos a facut-o publica in 1906, anul in care s-a si retras din activitatea lui de cofetar.

Langa ele, in linie dreapta, in vitrina eleganta statea la mare cinste un alt desert unguresc celebru: era Rigo Jancsi, a carui reteta a fost adoptata inclusiv de catre cofetarii vienezi. Denumirea acestui tort se trage de la numele unui violonist maghiar celebru, un tigan frumos a carui casatorie cu  

Contesa Clara Ward, unica fiica a milionarului american EB Ward si a Printesei Caraman Chimay, originara din Belgia, a tinut prima pagina a tabloidelor vremii. Cei doi s-au intalnit in 1896, pe vremea cand Rigo canta ca violonist intr-un restaurant din Paris unde Clara lua cina impreuna cu sotul ei, Prince Joseph. 

Clara a fost impresionata de tanarul tuciuriu care afisa o frumusete salbatica si canta dumnezeieste. Intalnirea lor avea sa se transforme intr-o uimitoare poveste de dragoste. Clara si-a parasit barbatul si copiii, iar Rigo a divortat de nevasta-sa pentru a-si uni destinele cu tanara indragostita nevoie mare. Vreme de 2 ani au vuit ziarele mondene publicand articole pe prima pagina  avandu-i ca protagonisti pe cei doi indragostiti. 

Desi pe cei doi i-a legat o mare iubire, au divortat cativa ani mai tarziu din pricina numeroaselor infidelitati bifate de Rigo. Un cofetar maghiar, impresionat de povestea celor doi, a dat numele tiganului unei prajituri cu ciocolata, dorind astfel sa celebreze romantica poveste de dragoste. Unele surse sustin varianta ca insusi Rigo ar fi cerut unui cofetar sa inventeze o prajitura special pentru frumoasa lui Clara, care sa ii aminteasca de el. 

Tortul este format din doua blaturi de ciocolata intre care se afla un alt strat generos de crema de vanilie sau ciocolata, unita de blaturi prin pelicule subtiri de gem de caise. Deasupra tortul este acoperit cu fondant din cea mai buna ciocolata. In America, prajitura este cunoscuta sub numele de “Gypsy John”. Ea este un veritabil mousse de ciocolata in varianta ungara. Recunosc, acestuia din urma nu i-am resistat!

Daca sunteti curiosi sa incercati retetele, intrati pe net. Cele doua torturi sunt atat de renumite in lumea intreaga incat retetele lor nu mai reprezinta demult un mister.

Daca sunteti supraponderali, faceti-va un bine si ziceti ca sunt acre. Daca sunteti slabi, abtineti-va ca e rost de ingrasat. Treaba voastra ce faceti mai departe, eu v-am prevenit!

Imaginile sunt luate de pe pagina de FB a lui Emil Konya caruia ii multumesc.