Karma

Astazi m-am trezit cantand, iar al meu s-a uitat chioras la mine pana a plecat la munca. Nu prea intelegea el cum vine asta cu datul jos din pat si cantatul dis de dimineata fara motiv! Si cum eu ii tot dadeam inainte cu "sanie cu zurgalai/frumosi suuuuuuuuuunt calutii tai, hei..." , fata lui se transformase intr-un imens semn de intrebare pe masura ce bombanea in barba. Atunci m-am decis! Nimeni n-o sa-mi strice mie karma muzicala din aceasta dimineata! O sa fac un exercitiu de vointa si-o sa-mi imaginez pret de o jumatate de ora ca Romania a devenit buricul pamantului!

Sa o luam mintenas de aici, din Banat. Bela Bartok, compozitorul si pianistul magiar nascut in Sannicolau Mare, stabilit in America, a compus in 1915 suita de 6 piese la pian intitulata „Dansuri populare romanesti” sau „Roman nepi tancok”, adaptandu-le ulterior si pentru orchestra. S-a inspirat din folclorul transilvanean, mai exact din piesele populare: Braul, Pe loc, Buciumeanca, Maruntel, Jocul cu bata si Poarga romaneasca. El a fost unul dintre reprezentantii de seama ai muzicii moderne internationale care a promovat Romania dincolo de granitele sale.

La Bucuresti, in 1937, Richard Stein, un evreu nascut la Bucuresti si emigrat in Israel, avea sa compuna una dintre cele mai cunoscute melodii romanesti: „Sanie cu zurgalai”, dupa parerea mea umila, cea mai frumoasa melodie romaneasca. Desi initial s-a dorit a fi o creatie culta, ea a fost conceputa si interpretata la inceput in stilul folcloric romanesc. Versurile i-au apartinut lui Liviu Deleanu si merita citite:


Sanie cu zurgalai,

Frumosi sunt calutii tai, hei,

Dar mai frumosi sunt ai mei

Ca le dau apa cu mei

Si zboara ca niste zmei.

Si mai frumoasa-i mandra mea,

Diseara ma duc la ea,

Sanie cu zurgalai.

De-o vrea mandra, de n-o vrea

Deseara ma duc la ea, hei,

Obosit cum oi putea

Ma duc deseara la ea

Sanie cu zurgalai.

Obosit si plin de apa

Ma duc la ea ca mi-i draga

Sanie cu zurgalai.

 Imaginati-va ca linia melodica a fost plagiata in 1953 de catre Les Paul, un guru al jazz-ului international, in „Johnny, is the boy for me”, cantecul fiind interpretat chiar de sotia acestuia, Mary Ford.  Succesul a fost atat de mare incat, in acelasi an,  Edith Piaf a interpretat varianta frantuzeasca a cantecului, „Johnny, tu n’est pas un ange”. Stein l-a dat in judecata de Les Paul si a castigat procesul.

De la lansarea lor,

„Valurile Dunarii” ale lui Iosif Ivanovici, un alt compozitor, dirijor si clarinetist banatean din Timisoara, si „Sania cu zurgalai” au facut istorie in lumea muzicii internationale fiind cele mai cunoscute melodii romanesti. Cum ar fi fost sa fie inclusiv Stein banatean?

„Sanie cu zurgalai” a fost interpretata de cantarelele de muzica populara Maria Lataretu

si Maria Ciobanu,

 de sopranele  Angela Gheorghiu,

 Felicia Filip,

Ozana Barabancea,

de artistii de muzica usoara Gica Petrescu,

Angela Similea,

Marina Voica

Corina Chriac

 

si Aura Urziceanu. Mi-ar fi placut sa o gasesc si in interpretarea ultimei cantarete, dar nu am reusit. Un lucru va spun: ascultati-o!

 

Iar cine n-o asculta si azi cu placere inseamna ca nu se pricepe la muzica. Punct! Oare ce soc voi avea cand se termina exercitiul de vointa? Ma pregatesc sa trec alte teste! Ne mai auzim! Poate si dansam ceva! ....