Happy Thanksgiving Day!

 

Prietenilor care astazi sarbatoresc Thanksgiving Day!

 

 

Filmele pe care vi le recomand

Am avut bucuria sa vad niste filme deosebite in aceasta saptamana si ma bucur sa impart aceasta experienta minunata cu voi.

 

Primul, IN THE MOOD FOR LOVE,  un film trist, despre asumarea singuratatii si trasformarea ei intr-o forma superioara de acceptare a sinelui. Veti vedea cadre superbe, iar  muzica este exceptionala. Filmul aduce in prim plan o  poveste delicata de dragoste mai degraba sugerata decat traita. Regizorul Wong Kar-wai isi construieste filmul in jurul singuratatii si resemnarii personajelor sale, plasate intr-o lume a gesturilor si trairilor simple.

 

 

Cel de-al doilea, MR MORGAN'S LAST LOVE este un film despre pacatele prezente in toate familiile, despre neintelegerile si diferentele dintre generatii, despre ce ne lipseste sau ne prisoseste in relatia cu membrii familiei si cu strainii, despre lipsa de toleranta din interiorul familiei si prinosul ei in afara acesteia. Despre ce inseamna sa iubesti, cat, cum si pana cand! Este un film despre varste, sentimente, angoase, disperari, refulari, furii - cam despre toate nimicurile care ne alcatuiesc viata de zi cu zi si o fac importanta doar pentru fiecare dintre noi! Michael Caine este personajul principal care sustine intreaga intriga a filmului, alaturi de frumoasa si delicate Clemence Poesy care face un rol pe masura partenerului ei de film.

 

Cel de-al treilea este NIGHTTRAIN TO LISBON.  Raimund Gregorius este un profesor elvetian care este martorul unei incercari de suicide, care se va angaja intr-o aventura palpitanta ce ii va schimba viata. Un film cu o poveste in poveste extraordinar de romantica. Un film cu o intriga deosebita, cu personaje frumoase si atent construite, incarcate de pitoresc si de mister. Asa cum ne-a obisnuit, actorul Jeremy Irons interpreteaza un personaj de exceptie care este prins intr-o intriga complicate si pus sa descifreze destinele asezate frumos intr-o carte.

 

Daca veti avea curiozitatea sa le vedeti, in mod cert nu veti regret. daca nu va plac, ar fi bine sa imi scrieti si sa ma atentionati sa scriu despre cu totul altceva! Ha,ha,ha...

Starry, starry Night

Am primit acum cativa ani aceasta balada pe mail. Nici nu imi mai amintesc de la cine. Mi-a placut atat de mult incat, astazi, cand mi-a sarit in fata, am prins-o cu gandul sa o impart cu tine.

Karma

Astazi m-am trezit cantand, iar al meu s-a uitat chioras la mine pana a plecat la munca. Nu prea intelegea el cum vine asta cu datul jos din pat si cantatul dis de dimineata fara motiv! Si cum eu ii tot dadeam inainte cu "sanie cu zurgalai/frumosi suuuuuuuuuunt calutii tai, hei..." , fata lui se transformase intr-un imens semn de intrebare pe masura ce bombanea in barba. Atunci m-am decis! Nimeni n-o sa-mi strice mie karma muzicala din aceasta dimineata! O sa fac un exercitiu de vointa si-o sa-mi imaginez pret de o jumatate de ora ca Romania a devenit buricul pamantului!

Sa o luam mintenas de aici, din Banat. Bela Bartok, compozitorul si pianistul magiar nascut in Sannicolau Mare, stabilit in America, a compus in 1915 suita de 6 piese la pian intitulata „Dansuri populare romanesti” sau „Roman nepi tancok”, adaptandu-le ulterior si pentru orchestra. S-a inspirat din folclorul transilvanean, mai exact din piesele populare: Braul, Pe loc, Buciumeanca, Maruntel, Jocul cu bata si Poarga romaneasca. El a fost unul dintre reprezentantii de seama ai muzicii moderne internationale care a promovat Romania dincolo de granitele sale.

La Bucuresti, in 1937, Richard Stein, un evreu nascut la Bucuresti si emigrat in Israel, avea sa compuna una dintre cele mai cunoscute melodii romanesti: „Sanie cu zurgalai”, dupa parerea mea umila, cea mai frumoasa melodie romaneasca. Desi initial s-a dorit a fi o creatie culta, ea a fost conceputa si interpretata la inceput in stilul folcloric romanesc. Versurile i-au apartinut lui Liviu Deleanu si merita citite:


Sanie cu zurgalai,

Frumosi sunt calutii tai, hei,

Dar mai frumosi sunt ai mei

Ca le dau apa cu mei

Si zboara ca niste zmei.

Si mai frumoasa-i mandra mea,

Diseara ma duc la ea,

Sanie cu zurgalai.

De-o vrea mandra, de n-o vrea

Deseara ma duc la ea, hei,

Obosit cum oi putea

Ma duc deseara la ea

Sanie cu zurgalai.

Obosit si plin de apa

Ma duc la ea ca mi-i draga

Sanie cu zurgalai.

 Imaginati-va ca linia melodica a fost plagiata in 1953 de catre Les Paul, un guru al jazz-ului international, in „Johnny, is the boy for me”, cantecul fiind interpretat chiar de sotia acestuia, Mary Ford.  Succesul a fost atat de mare incat, in acelasi an,  Edith Piaf a interpretat varianta frantuzeasca a cantecului, „Johnny, tu n’est pas un ange”. Stein l-a dat in judecata de Les Paul si a castigat procesul.

De la lansarea lor,

„Valurile Dunarii” ale lui Iosif Ivanovici, un alt compozitor, dirijor si clarinetist banatean din Timisoara, si „Sania cu zurgalai” au facut istorie in lumea muzicii internationale fiind cele mai cunoscute melodii romanesti. Cum ar fi fost sa fie inclusiv Stein banatean?

„Sanie cu zurgalai” a fost interpretata de cantarelele de muzica populara Maria Lataretu

si Maria Ciobanu,

 de sopranele  Angela Gheorghiu,

 Felicia Filip,

Ozana Barabancea,

de artistii de muzica usoara Gica Petrescu,

Angela Similea,

Marina Voica

Corina Chriac

 

si Aura Urziceanu. Mi-ar fi placut sa o gasesc si in interpretarea ultimei cantarete, dar nu am reusit. Un lucru va spun: ascultati-o!

 

Iar cine n-o asculta si azi cu placere inseamna ca nu se pricepe la muzica. Punct! Oare ce soc voi avea cand se termina exercitiul de vointa? Ma pregatesc sa trec alte teste! Ne mai auzim! Poate si dansam ceva! ....  

Sa stii sa ai rabdare!

 

Daca nu ati vazut acest spot, e bine sa stiti ca celebra agentie Leo Burnet s-a inspirit din viata mea de familie. De ani buni barbatul meu ma bate la cap sa donez cartile din biblioteca pe motiv ca "ne umplem de praf"! Ca nu sunt la curent cu noile tehnologii, ca acum cartile se citesc in format electronic, nu dand pagina dupa pagina. Ca totul trebuie sa fie minimalist, pentru asta exista stick-uri si nu mai ai nevoie de tona de DVD-uri.

 

Cand am vazut spotul pur si simplu am lesinat de ras! Abia am asteptat sa il prind in fata televizorului nostrum HD, cu diagonal de naiba mai stie cat! Dar cand nu sta el lipit de politica, al naibii spot daca vrea sa ruleze!

 

Nu pot sa va povestesc cu cata determinare incerca sa ma convinga aseara de necesitatea achizitionarii unuia nou, neaparat UHD! Evident, sunt ca un zid de care se loveste mereu cu capul! Eu ma leg de lucruri si imi plac cele care imi apartin! Sunt moarta dupa masina mea veche de scris marca Olivetii. Imi aminteste de tinerete intr-o maniera absolut duioasa. Dupa pick-up-ul meu studentesc cu vinilurile mari si demodate. Amandoua zac ascunse pe rafturi cat mai inalte in dressing-ul cat casa.

 

Pana ce si veiozele cu picioare sculptate din marmura slefuita si ingalbenita de vreme pe care troneaza abajururi din matase franjurata pe poale stau inghesuite in colturi de umbra, iar altele moderne si futuriste le-au luat locul cu trufasa impertinenta. In casa noastra bi-polara, printre atatea "modernisme" simpliste si minimaliste, se mai gasesc in penumbre sticloase de vitrine prafuite mici statuete din bronz si cateva bibelouri Art Nouveau, cateva piese de Majolica Schramberg Handgemalt , cateva  portelanuri de Meissen si Sevres, un ceas cu cuc din sec 19 si cam atat.

 

Dar sa stiti ca eu ma incapatanez sa rezist oricum! Ce-ar fi daca maine s-ar inventa nevasta virtuala? Vedeti? Eu raman pe baricade pregatita de razboi! Pana cand, intr-o zi, tot va striga prin usa de la baie dupa banalul sul de hartie igienica. Si-atunci.... :) Vedeti? Totul este sa stii sa ai rabdare! 

Balet de toamna banateana

 

Parcul Botanic Timisoara

 

 

 

 

 Stand la panda, printre pietre, un fotograf greu de identificat!

 

 

 Timisoara Piata Unirii - Festival baroc

 

 

 

 

 Parcul Bega

 

 

 Daca mama te invata sa te uiti pe unde mergi, Primaria te invata sa te uiti dupa

 ce ti-ar putea cadea in cap!

 

 

  Raul Bega toamna

 

 

Oda sarmalei! Ce idee!

Astazi am facut rata pe varza! O sa ma-ntrebati: si ce-i cu asta? Pai este, ca nu stiam... ca stiu s-o fac! BUNA! Si cum ma strofocam de mama focului, iata ce-mi umbla prin minte! O poezie, dar nu oricare!

ODA SARMALEI

de Pastorel Teodoreanu

Cum s-ar defini sarmaua?

Vis inaripat al verzei ce-l avu cat a durat
somnul lung metamorfozic in butoiul de murat…

Potpuriu de porc si vaca, simfonia tocaturii,
imn de lauda mancarii, inaltat in cerul gurii.

O cocheta care-si scalda trupu-n sos si in smantana
si se-nfasoara in varza ca in valuri de cadana.

O abila diplomata ce-a-ncheiat o stransa liga
c-o bardaca de vin rosu si-un ceaun de mamaliga.

Oponenta din principiu si un strasnic adversar
pentru tot ce e dieta sau regim alimentar.

Un buchet de mirodenii, o frivola parfumata
ce te-mbie cu mirosuri de slanina afumata.

Locatara principala tine-n spatiu tolerate,
perle de piper picante, boabe de orez umflate.

O prozaica’nnascuta, cum s-o prinzi in prozodie
ca de cand e lumea, porcul n-a citit o poezie.

Un aducator de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iata-n cateva cuvinte, cum s-ar defini .. sarmaua !!!