Umbrela patrata

Umbrela patrata

luni, 26 noiembrie 2012

Colindele - intre istorie si traditie

Se apropie decembrie si ce ar fi iarna fara colinde? Si ce-ar fi traditia fara istorie? Prin urmare, sa ne conformam traditiilor transmise din generatie in generatie si sa incercam sa le tinem minte. De Crăciun, femeile împart colaci şi dau colindete colindătorilor întocmai ca la Saturnalii. Colindul presupune cutreieratul străzilor de către copii, colindând din casă-n casă şi primind colaci, cozonac, covrigi sau, mai nou, bani. Colacii păstrează şi ei forma rotundă a soarelui, rămăşiţa a cultului lui Mithra. O altă tradiţie a cultului lui Mithra este punerea pe foc a unui buştean în noaptea de Crăciun. Pluguşorul este şi el asemănător cu ritul zeului soarelui, Mithra. Pluguşorul şi Sorcova sunt legate de înnoirea anului, ele neavând însă nici o legătură cu Crăciunul. Crăciunul este singurul cuvânt în limba română care desemnează Naşterea Domnului. La români amintirea acelor vremuri este încă proaspătă, de vreme ce în unele sate bănăţene şi transilvănene ziua de 1 ianuarie se numeşte Crăciunul Mic, nu Anul Nou. In spaţiul sud-est european, Crăciunul a fost o sărbătoare solstiţială, când oamenii celebrau divinitatea solară. In satele de pe Valea Mureşului, Crăciunul este înca legat de anumite credinţe populare care se păstrează şi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri işi are originile într-o legendă de care numai bătrânii îşi mai amintesc. În satul Harpia oamenii cred că, dacă primul care intră în casă de Crăciun este un bărbat,  este un semn de bunăstare şi sănătate pentru anul urmator. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii ţin masa întinsă toată noaptea. Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine în toate satele româneşti. Pe lângă mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra gospodăriilor. In unele sate se mai păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.
Cel mai vechi cântec creştin de Crăciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea. Cea mai veche transcriere după un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austraic Joseph Mohr a fost anunţat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat şi nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Foarte trist din această pricină, el s-a apucat să scrie trei piese care să poată fi cântate de cor, acompaniat la chitară. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care astăzi este cântata în peste 180 de limbi de milioane de persoane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu